Luati-va o bautura calda aproape, asezati-va comod, si cititi in tihna, cu ochii limpezi si inimile deschise. Pentru ca eu la fel va scriu acum.

As incepe prin a va spune la ce sa nu va asteptati. Nu va asteptati la perfectiune, pentru ca perfectiunea e boala oamenilor nesiguri si tristi.

Si cu toate astea, in imperfectiunea noastra, viata pe care ne-o construim constant este perfecta pentru noi trei.

De ce v-am zis la ce sa nu va asteptati? Poate pentru ca eu, la randul meu, mi-am format un tipar atunci cand citesc articole din sfera asta, a relocarii si schimbarii radicale. Sunt sigura ca si voi ati vazut articole care arata cum un ins sau o familie s-au mutat din locatia X in locatia Y si au construit un palat cu piscina, curtea arata ca rupta din reviste, si nu vezi o pietricica nelalocul ei.

Ei, nu e cazul la noi.

Scurt istoric

Pentru cine nu stie de ce am ales sa facem totul pe bucatele si ni s-a alaturat mai tarzior, motivul este simplu. Ne folosim doar de ce reusim sa economisim, cu taraita, fara imprumuturi de vreun fel si fara vreun ajutor financiar extern. Datoriile ar fi stresul suprem pentru noi, asa ca nu avem rate, carduri de cumparaturi, credite, ipoteci, etc.

Ne-am mutat din Bucuresti in vara lui 2020. Septembrie a fost prima luna petrecuta in camaruta noastra pe piloni.

Am inceput sa visam la o casuta a noastra pe pamant inca din primii nostri ani impreuna.

Am inceput sa economisim atat cat s-a putut din niste venituri de freelanceri cam de cand am aflat ca sunt insarcinata. Apoi, cu mari eforturi sa nu cheltuim economiile cu nasterea si un proaspat bebelus care avea nevoie de o multime de lucruri, in anul cand am nascut am turnat fundatia unei casute mici. Pana a facut copilul 4 ani am reusit sa o ridicam in doi insi, lucrand la ea cam o luna pe an, si sa o acoperim dar fara sa finalizam acoperisul ca la carte, doar cat sa poata fi facuta receptia. Ne expira prelungirea autorizatiei de constructie si sa o fi luat de la capat cu actele nu era o optiune.

Cand zic ca am ridicat-o in doi, inseamna eu si sotul, cu tot ce implica asta. Generator de electricitate, materiale, unelte si mult efort fizic. Despre asta o sa va povestesc mai multe atunci cand va fi gata, si vom avea un punct de plecare si unul final.

Planul era sa ne fi mutat atunci cand avea sa fie casa gata si cand am fi avut toate conditiile necesare. Apa curenta, incalzire, fosa, tot. In ritmul in care crestea micuta noastra afacere si cu lucratul pe bucati la casa, asta ar fi insemnat, dupa calculele noastre, in cel mult 3 ani din momentul ridicarii casei.

2020 ne-a dat peste cap toate planurile, si dupa ce aproape am clacat in camaruta de la bloc, in frunte cu copilul care a regresat multicel in acea perioada, ne-am facut calculele. Asumat si calculat dar si cu o doza necesara de cojones, ne-am mutat la tara.

Povestea detaliata a mutarii o gasiti in articolul despre mutarea la tara.

Ce este important sa stii/la ce sa te gandesti inainte sa te muti de la oras la tara

Poate pentru unii suna idilic toata povestea, nu am idee, dar inainte de a face un astfel de pas este foarte important sa iei in calcul niste factori extrem de importanti:

  1. Veniturile. Pana o sa-ti cultivi hrana o sa mai dureze, probabil, plus ca in primul an sunt sanse mari sa faci unele greseli in ingrijirea gradinii. Asta daca e sa ne gandim la mancare prima data. Curentul electric trebuie platit, daca vrei sa te racordezi la reteaua de apa, canalizare, gaze, costa destul de mult toate, apoi pe langa astea orice lucru pe care vrei sa-l faci in casa sau curte, costa. Si de obicei costa mult. Nu mai zic ca nu poti trai doar cu rosii, ceapa si castraveti. Toate produsele non alimentare si alimentare pe care nu ti le poti produce singur trebuie cumparate. As indrazni sa spun ca pana iti faci tot ce ai de facut ca sa te simti bine in casa si curtea ta, toate acele cheltuieli fac ca viata la tara sa fie mult, mult mai scumpa ca viata la oras.

Ai din ce sa te intretii daca te muti la tara? E nevoie sa te deplasezi in oras? Cat te costa deplasarea? E rentabil atunci cand tragi linie?

Sunt N intebari legate de acest subiect si tot atatea ipoteze de luat in calcul.

Daca nu ai un venit care sa iti permita sa iti creezi si sustii minimul de confort, o sa te trezesti ca te-ai aruncat cu capul inainte absurd si inutil.

In cazul nostru, mica afacere pe care o avem de cativa ani si la care muncim de acasa, mai exact ne ocupam de pictura si webdesign, ne asigura traiul, cele necesare educatiei copilului si posibilitatea de a mai achizitiona/construi una-alta pentru casa si gradina, treptat.


2. Transport, sanatate, scoala

Mancarea si toate celelalte necesare cum ti le vei procura? Exista transport in comun? Ca poate nu iti convine sa le iei din sat unde sunt de 3 ori mai scumpe, sau ti se face pretul dupa moaca si reputatie, ca doar esti proaspat mutat si iti permiti. Ai masina? Are cine sa te ajute o data pe saptamana sa ajungi acolo unde ai nevoie sa iti procuri una-alta? Daca ai vreo urgenta medicala, exista un medic la care poti apela? In caz de vreun accident, ambulanta poate ajunge usor? Daca ai copii, exista gradinita si scoala in satul/comuna unde te muti? Daca ambele sunt mai departe, ajung copiii usor acolo sau ai cu ce sa ii duci? Daca te gandesti sa faci homeschooling, esti sigur ca esti dispus sa iti modelezi si adaptezi stilul de viata astfel incat sa nu fie un chin nici pentru tine nici pentru copil/copii?

In cazul nostru, neavand masina, cumparaturile ne vin de la un supermarket din Targoviste, care e la 40 si ceva de kilometri distanta. Cumparam online ce avem nevoie si ni le aduc la poarta, ba deseori ni le baga si in curte. De un an si aproape jumatate asa functionam, si este mai mult decat perfect.

In ce priveste serviciile medicale nu ne-am stresat din start, pentru ca suntem destul de sanatosi de felul nostru, si nu avem treaba cu medicii in general. Avem ani de cand nu am mai calcat intr-un cabinet medical, si in continuare sper sa ne pastram obiceiul.

Iar in ce priveste scoala, cei care ne urmariti de mai mult timp deja stiti, baiatul nostru este unschooled din nastere, iar in acest moment este inscris la o scoala din SUA, despre care probabil voi scrie in cateva luni.

3. Resurse

Ce inteleg prin resurse? Resurse fizice si psihice. Pe scurt, sa stii sa te descurci. Aici ma refer la “a te descurca” nu in sensul ala smecheresc, ci in sensul de a te duce capsorul, de a fi inovativ, de a-ti pica fisa la timp si de a pune mana sa faci singur ce ai nevoie.

La sate e crunta nevoia de mana de lucru. Daca ti se strica ceva prin casa, cu greu gasesti ajutor. Daca ai nevoie de ajutor in curte sau gradina, daca vrei sa iti curete cineva curtea, sa sparga lemne, sa iti sape, sa repare, cu greu (daca nu deloc) gasesti pe careva sa faca treaba buna, sa isi ia banii si ambele parti sa fie multumite.

Asa ca in astfel de situatii trebuie sa fii dispus sa iti faci singur treaba, si treptat sa inveti sa-ti si placa.

Orice lucru pe care la inceput nu ai habar sa-l faci, se poate invata. Daca nu ai de la cine sa inveti si nici cand pui mana sa faci nu te prinzi cum sta treaba, exista Internetul care iti  ofera orice informatie din orice domeniu, 99% din cazuri gratuit.

Cum a fost, in linii mari, primul an la tara

Prioritatea noastra numarul unu cand ne-am mutat a fost sa incepem sa ne producem hrana, lucru pe care l-am si facut.

Acest prim an a fost anul premierelor, si gradina a fost un foarte important punct bifat cu succes  pe lista lucrurilor facute pentru prima data.

In copilarie ii vazusem pe bunicii mei sapand, plantand, udand, pe matusa si unchiul meu la fel, dar pana nu am pus eu mana sa fac asta, nu am inteles.

Nu am inteles pe deplin efortul depus, cum iti simti apoi fiecare fibra de muschi, cum mananci mai cu pofta ca sa recapeti energia, si cel mai important lucru, nu am inteles decat atunci cand am facut cu mana mea satisfactia aia enorma pe care o ai cand rasadul ala plapand pus de mainile tale in pamant creste puternic si iti ofera roade neobosit.

Un soi de magie in tihna se intampla in gradina. Singurul sunet prezent si cu rost este zumzaitul albinelor, in rest fiecare planta isi face treaba in legea ei, cum stie ea mai bine, in colaborare cu mana harnica a omului care o uda, hraneste, curata, alina, admira.

Despre prima iarna la tara v-am povestit intr-un articol precedent, si tot atunci va povesteam ca apucasem sa plantam ceapa si cartofi in primavara, si copacei in prima toamna petrecuta aici. Eram usor belicoasa la momentul respectiv, dar mi-am mai revenit la suflet si la minte de atunci.

Acum as incerca sa fac o lista cu lucrurile principale realizate dupa buget, vorba aia, in acest an si cateva luni de cand ne-am mutat.

De retinut faptul ca atunci cand am venit, aici nu era absolut nimic in afara casei de care va povesteam la inceput, gardul din placi de beton care tinea strict pana se termina casa, si niste namile de buruieni inalte cat noi.

In acest prim an de cand ne-am mutat, am bifat urmatoarele puncte din ce ne propusesem sa facem:

  1. Curatat terenul de buruieni si ramasite de la ridicarea casei, scanduri de la cofrat (mutate, pastrate pentru foc), moloz, etc.
  2. Stabilit locul unde urma sa fie pozitionat modulul tip container, sapat, turnat pilonii (boltari, beton, fier).
  3. Sapat pentru si amplasat toaleta exterioara.
  4. Sapat sant prin care sa tragem furtunul pentru apa, din put, mai aproape de casa. Montat pompa, izolat furtun si cablu de alimentare, tras pana la vreo 5 metri in spatele casei.
  5. Odata pus modulul pe piloni, construita o terasa din lemne recuperate si din ce mai aveam de la cealalta casa ramase in gradina, ca sa avem unde sa lasam incaltarile si sa nu ne ploua direct in usa/fereastra. Tratata terasa ignifug si anti insecte rontaitoare de lemn.
  6. Tras cablu de alimentare cu curent electric prin copex metalic de la caseta de curent pana la modul.
  7. Tras cablu tv si internet.
  8. Achizitionat sobe, una pentru modul si una pentru bucatarie, montat, trecut burlan prin perete, cumparat o caruta de lemne.
  9. Cumparat mobila (pat, canapea, scaune de bucatarie si de birou, masa, o mica biblioteca, dulapuri, cuier, etc), electrocasnice (congelator, airfryer, cafetiera, rasnita)
  10. Plantat copaci, un tei plus pomi fructiferi si arbusti (mur, zmeur).
  11. Cumparat si montat dupa caz, doua butoaie de 500L, doua butoaie de 220litri, solar, cotet si tarc pentru gaini, o magazie micuta, materiale pentru imprejmuit gradina, ingrasaminte ecologice, dus de gradina, doua pompe submersibile cu flotor pentru butoaie (una pentru dus si una pentru udat in solar), banc, polizor de banc, aparat de sudura, schimbata drujba, fierastraul circular, luata o pompa de rezerva pentru put, unelte pentru gradinarit, trimmere electrice pentru tuns iarba, leviere, suruburi de toate neamurile si multe alte unelte mai mici si mai mari, individuale si in seturi, rafturi de scule, kituri solare mici cu panouri solare pentru cand se mai ia lumina, proiectoare solare cu senzori pentru curte si gradina, furtune calitative care sa ne permita sa udam din partea din fata a curtii pana in spatele gradinii, care sa nu se torsioneze si sa nu se coaca in soare.
  12. Plantat cartofi, ceapa, rosii, ardei, vinete, castraveti, mazare, morcovi, plante aromatice (cimbru, oregano, rozmarin), ridichi, fasole, spanac, dovlecei, etc.
  13. Diverse pentru joaca afara pentru copil (trambulina, leagan, mingi, etc.)
  14. Crescut si ingrijit gaini, caini, pisici, ingrijit gradina zilnic.
  15. Imprejmuit gradina, spalieri de beton si plasa pe laterale, gard tip vanatoresc din lemn pe spate.
  16. Pus pentru prima data aproximativ 150 de borcane pentru iarna, toate din legume productie proprie (mai putin branza). Muraturi, dulceturi, zarzavat, tocanita de vinete, sos de rosii, sos de paste, sosuri pentru orez si iahnie de fasole, branza in ulei de masline, carne in untura si altele.
  17. Pus fasole pastai la congelat, vinete, ardei copti, verdeata, morcovi, facut separat provizii de alimente esentiale si nu atat de usor perisabile, agatat la intuneric si racoare funiile de ceapa impletita, 13 la numar, obtinute din doua kilograme de arpagic.
  18. Renovat modulul/camaruta la interior.
  19. Dat doua maini de vopsea pe terasa, vopsita magazia si cotetul gainilor.
  20. Cumparat saci de cereale pentru pasari (porumb, grau, floarea soarelui) si moara pentru uruiala.
  21. Plantat capsuni printre copacii pusi toamna asta, bulbi de flori si gazon in aceeasi zona imprejmuita, gard viu pe spate, mai multi pomi fructiferi, arbusti, butasi de trandafiri, butasi de vita de vie.
  22. Montat sistem de supraveghere cu infrarosu care era de ani de zile in plan.
  23. Curatat gradina, imprastiat ingrasamant din cel ramas din primavara.
  24. Inceput incetisor lucrul la casa care a debutat cu punerea ferestrelor de sus, care atunci cand am venit aici inca nu erau montate.
  25. Pregatit iar pentru iarna cu lemne, plus brichete si aprinzatoare de foc despre care o sa va povestesc in alt articol.

O sa lasam asa, in 25 de puncte, desi atat treaba cat si achizitiile au fost mai multe. Toate astea cumulate cu lucrul la activitatile care ne produc bani plus un copil scolit acasa ne-au ocupat tot timpul, sa zic asa.

Ca o fi mult sau putin habar nu am, dar pentru noi, doi insi neobisnuiti cu toate aceste activitati pana sa ne mutam, a fost perfect atat cat a fost. Asta ca tot ziceam de perfectiune la inceputul textului.

Anul viitor om vedea ce o mai fi si ce o sa mai reusim sa facem.

Ce stiu este ca acum, chiar daca nu am ajuns nici la jumatatea infaptuirii tuturor proiectelor care trebuie facute aici pana sa fie asa cum ne dorim si avem nevoie, simtim ca suntem acolo unde trebuie.

Nu stiu daca ati avut vreodata sentimentul ala de… Potrivit. Ca niste piese de puzzle care sunt puse exact acolo unde trebuie, si toata imaginea capata sens.

As avea motive sa ma plang? Daca e sa privim “tehnic” situatia, probabil ca da. M-as putea plange ca in casa ridicata de noi e frig ca afara, ca gasesc iarna apa bocna si deger daca stau doua minute pe loc, ca inca nu avem apa curenta, ca spal la masina semiautomata sau ca nu am o pivnita pentru borcane. Si altele. Toate urmate de “inca”.

Dar niciunul din acele posibile motive nu vor depasi vreodata in gravitate si intensitate sufocarea si disperarea pe care le simteam in urma cu un an si un pic, cand imi statea copilul cu barbia lipita de pervazul geamului balconului cerand sa iesim in parc, si trebuia sa ii spun ca nu puteam merge in parcul aflat la doi pasi de bloc, pentru ca oamenii ajunsesera sa sune la politie si dsp cand vedeau copii la locurile de joaca… Toate acele motive pentru care m-as putea plange nu depasesc scarba simtita cand, dupa aproape 3 luni de stat fortat in casa, am mers cu copilul in parc si toate leaganele si locurile de joaca erau legate cu banda de politia locala in timp ce aparatele de fitness pentru adulti erau libere. Si in niciun caz nu e niciunul mai frustrant ca acordarea de prioritate, in camera in care se afla toata viata noastra, atunci cand voiam sa trecem unul pe langa celalalt, la care se aduna impartirea acoperisului cu o persoana toxica.

Un ultim motiv pentru care nu ma plang si n-o s-o fac vreodata este ca toate astea sunt temporare. Nu am de ce sa ma plang cand stiu ca le vom face. Ca o sa mai dureze un an, doi, trei pana mai strangem banii si le facem, nu conteaza. O sa le facem. Nici nu se pune problema de asta.

Nu stiu in ce directie vor merge lucrurile de acum inainte. Chiar nu am nici cea mai vaga idee, dar ce stiu este ca in sfarsit suntem linistiti, liberi, si treptat vom face totul exact asa cum visam si cum avem nevoie.

Copilul? Copilul creste vazand cu ochii, este fericit, lucru pe care mi-l spune des de imi umple inima, si mai presus de toate este sanatos.

A scapat de multe anxietati, la altele inca lucram, invata acum sa citeasca, si in rest se bucura de copilarie, de natura, de aer curat.

In perioada urmatoare voi reveni sa va spun concret ce am folosit noi anul asta in gradina, pentru ca am primit multe intrebari in sensul asta, si atat cat ne pricepem si am experimentat, sa va spun cum de dau gainile noastre oua chiar si pe frigul asta.

Va multumesc ca urmariti blogul si pagina Iz de Viata.

Sa ne citim sanatosi, zen si voiosi si la urmatorul articol aniversar ❤️

(Fotografiile din acest articol sunt putine fata de cate am facut in acest an, dar am incercat sa sintetizez in colaje pe cat posibil)

Elena
Follow Me
Ultimele postari ale lui Elena (vezi toate)

Articole recomandate

4 comentarii

  1. Hey…Elena…cu al doilea aliniat m-ai pus pe ganduri…faptul ca perfectiunea e boala oamenilor nesiguri si tristi. Eu caut mereu perfectiunea 🙈 Dau vina pe zodiac🤪 Subt Fecioara si cica fecioqrele sunt perfectioniste si meticuloase…dar oare sa fie vorba de nesiguranta si tristete?! Ufff…chiar am tema de casa🙈
    In ceea ce priveste reusita voastra, nu pot decat sa va felicit. Sunteti modele vii…felicitari si sa sti ca e mult cat ati reusit sa faceti voi in 2,5 insi…
    Astept articolul de jubileu aniversar🤗

    1. E doar modul in care vad eu perfectiunea fortata, la care nu stiu daca ajunge cineva vreodata cu adevarat. E doar chestie de perceptie, dar cred ca ajuta daca iti raspunzi ce fel de perfectiune urmaresti. Una care sa fie fara pata in ochii altora, sau una care sa te faca doar pe tine sa te simti implinita, stiind ca totul a iesit exact cum ti-ai dorit 😃
      Eu una am facut pace cu gandul ca nu o sa am vreodata viata din basme si filme, daca ma apuc de facut o treaba si o duc la capat imi ramane alta nefacuta, si tot asa. Si e foarte ok asa cum e.
      Dar asta e doar experienta si viziunea mea, subiectiva.
      In acea remarca bat mai mult la nevoia societatii de azi de imagine ireprosabila, cand defapt e doar atat. Imagine. Din pacate stiu multe cazuri care confirma teaba asta.
      Iti multumesc mult pentru gandul bun si sa ne citim cu bine si la urmatoarea aniversare 🤗❤️

  2. Felicitări în primul rând pentru curajul de a vă organiza viața așa cum vă doriți, pentru că ați transformat „orășenii ” în „săteni ” și pentru orice început. Pentru dorința de a trăi frumos, liber ,sănătos. Mă bucur că ai realizat satisfacția pe care ti-o dă grădina, fiecare plăntuța….și în final rezultatul muncii tale. Absolut toate sunt mai gustoase mai frumoase și mai deosebite pentru că sunt de la TINE și ale TALE! FELICITĂRI și mult succes! Te îmbrățișez cu drag!😘🤗

    1. Doamne, parca nu mancasem in viata mea rosii atat de bune ca cele care ni s-au copt anul asta si au fost ingrijite de noi 🙈😊
      Va multumesc pentru cuvintele frumoase si va imbratisez cu drag 🤗❤️

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: