Slow Living: gaini si cafea

La 7 fara ceva, cand bufnitarimea sa, Izul, a binevoit sa ma trezeasca (bine, a fost cu multe pupaturi, deci il iert), era o ceata ireala.
O ceata groasa, luminata dinspre padure de Soare.
Toate buruienile netaiate erau argintii si sclipeau cu roua pe ele.
M-am bucurat ca nu le-am taiat. Ce mai admiram eu daca erau toate rase?
Pana si firele nesuferite de mohor erau frumoase.
N-am apucat sa fotografiez privelistea, ca pana am dat la caini, la gaini si am fost arbitru-ntre cocosi, s-a dus.
– It’s now or never, Eleno! Daca nu ai pozat atunci, ca sa baleasca gainile pe langa gard asteptand mancare, ce sa-ti fac?! imi ziceam resemnata.
Mi-am suflecat nadragii largi ca sa nu-i umplu de apa de pe iarba, am mers sa scot pentru pranz ceva din congelator, si cand sa ies din bucatarie, dau cu ochii de sot.
– Morning, Love! Faci si tu o cafea? 😊
– 🤨 Mnu. Ieri eu, alaltaieri eu, azi faci tu. Zice el luandu-si papucii, molfaind o bucata de pizza pe blat de paine ramasa de aseara si mergand in treaba lui.
La naiba… Nu puteam sa tac si sa ma fac ca am treaba pana facea el cafea fara sa-i zic nimic?
Asa ca azi va zic „buna dimineata” si „sa avem spor” cu cafeaua facuta de mine 😄.
Este buna, dar gata facuta ar fi fost excelenta :))
Mai incerc maine.

Elena
Follow Me
Ultimele postari ale lui Elena (vezi toate)

Lasă un răspuns